De fiecare dată când văd câte un moment de balet de arhivă, de acum 20-30-40 de ani, nu pot să nu mă gândesc că… baletul parcă era mai frumos atunci. Poate că nu erau costumele și decorurile fastuoase de astăzi, poate că nici balerinii nu aveau perfecțiunea tehnică la care s-a ajuns în prezent, dar cred că aveau ceva ce astăzi, din păcate, vedem din ce în ce mai rar: o sensibilitate deosebită, expresivitate, nuanțe, rafinament. Știau să spună povești pe scenă, într-un cuvânt spectacolele erau magice. Păcat că aceste clipe de magie de pe scenă sunt din ce în ce mai rare…
Orice elev care studiază baletul visează ca, într-o bună zi, să ajungă pe una din marile scene ale lumii, adică să fie în linia întâi. Dar numai cei mai talentați și mai serioși ajung să transforme visul în realitate. Pentru cei mai buni, rampa de lansare o reprezintă concursurile internaționale, dintre care, probabil, cel mai important, la ora actuală, este Youth America Grand Prix, competiție la care, în ultimii ani, au participat și elevi români. Documentarul “First Position” (2011) prezintă 6 tineri talentați care se pregătesc pentru prestigioasa competiție care le-ar putea deschide noi perspective. Se poate ca aceasta să fie șansa vieții lor, de aceea fiecare moment de repetiție contează și este tratat cu maximă seriozitate și maturitate, chiar dacă cel mai tânăr dintre protagoniștii documentarului nu are decât 11 ani.
Nu se știe, s-ar putea ca, peste ani, să-i admirăm pe marile scene…
Fragmente din repetițiile Svetlanei Zaharova pentru producția de “Baiadera” de la Berlin Staatsballet, în coregrafia lui Vladimir Malahov (după Marius Petipa)
În 1961, cu prilejul turneului susținut de baletul Teatrului Kirov la Paris, Nureev cucerește publicul occidental cu apariția sa în tabloul Regatul Umbrelor din “Baiadera”. Câteva zile mai târziu, alege libertatea și, în loc să se îmbarce în avionul care urma să-l ducă înapoi în URSS, cere azil politic pe aeroportul Le Bourget, strigând: Vreau să rămân și să fiu liber. A primit cetățenie austriacă, însă în Uniunea Sovietică a fost condamnat la închisoare în lipsă. Ca urmare a succesului de la Paris, i s-a oferit de îndată un contract la compania Baletele Marchizului de Cuevas, dar Nureev s-a retras după câteva luni, nefiind de acord cu felul în care fusese montată “Frumoasa din pădurea adormită”.
(sursă foto: varvara.wordpress.com)
Prima întâlnire care îi va marca evoluția artistică este cea cu Erik Bruhn, prim-balerin al companiei Royal Danish Ballet. În 1962, pleacă la Copenhaga pentru a studia stilul lui Bournonville cu Erik Bruhn. Tot în 1962, pe 21 februarie, Nureev dansează pentru prima dată cu Margot Fonteyn, în “Giselle”, pe scena de la Covent Garden. Va încânta publicul londonez în calitate de artist invitat până în 1977.
Pe 12 martie 1963 are loc premiera baletului “Marguerite și Armand”, în coregrafia lui Frederick Ashton, special creată pentru Margot Fonteyn și Rudolf Nureev. În noiembrie, Nureev semnează prima reluare proprie a unei coregrafii de Marius Petipa: actul al III-lea, tabloul Regatul Umbrelor din “Baiadera”, pentru compania Royal Ballet de la Londra.
Margot Fonteyn și Rudolf Nureev în “Giselle” (sursă foto: allposters.fr)
În repetiții, alături de Margot Fonteyn (sursă foto: tumblr.com)
Cariera sa nu mai cunoaște granițe. Este invitat să danseze pentru toate companiile mari de balet din Europa, Statele Unite ale Americii și Australia. Pe scenă, întruchipează nu numai figurile nobile din repertoriul clasic, ci și eroii coregrafiilor semnate Frederick Ashton, Roland Petit, Maurice Béjart, George Balanchine, Martha Graham, Rudi Van Dantzig, Glen Tetley sau Murray Louis. Curiozitatea înnăscută îl determină să abordeze toate stilurile de dans. Cariera de dansator merge acum în paralel cu cea de coregraf, pentru că Nureev reia, în versiune proprie, mai multe balete de secol XIX, create de Marius Petipa, un coregraf pe care îl venera: “Frumoasa din pădurea adormită”, “Spărgătorul de nuci”, “Don Quijote”, “Lacul lebedelor”, “Raymonda”. Pune în scenă, de asemenea, “Tancredi” și “Manfred”.
În 1983, Nureev este numit director al companiei de balet a Operei Naționale de la Paris. Pe parcursul celor șase ani în care a deținut această funcție, Nureev a adus companiei un suflu nou, invitând profesori și coregrafi moderni și punând el însuși în scenă “Cenușăreasa” și “Washington Square”.
Rudolf Nureev alături de Martha Graham, Maia Plisețkaia și Mihail Baryshnikov (sursă foto: tumblr.com)
În 1989, autoritățile sovietice îi acordă mult așteptata permisiune de a se întoarce în țara natală, pentru a-și revedea familia. Pentru prima dată după 1961, dansează din nou pe scena Teatrului Kirov, în “Silfida”. În anul următor, este invitat în Statele Unite, unde dansează în comedia muzicală “The King and I”. Dansează pentru ultima dată pe scena Operei din Paris, în “Song of a wayfairer”, dedicându-și ultimii ani din viață coregrafiei și uneia dintre pasiunile sale: arta dirijorală.
Pe 8 octombrie 1992 are loc premiera versiunii sale de “Baiadera”, pe scena Operei Garnier.
6 ianuarie 1993. Rudolf Nureev se stinge din viață la vârsta de 54 de ani, la Hôpital du Perpétuel Secours. După dorința sa, a fost înmormântat în cimitirul rusesc Sainte-Genevieve-des-Bois, de lângă Paris.
(sursă foto: tumblr.com)
(sursa: Rudolf Nureyev Foundation)
Preluarea textului din această postare se poate face doar cu acordul meu şi implică citarea sursei şi inserarea unui link către blogul Balet la superlativ.
Ekaterina Maksimova și Vladimir Vasiliev, 1987 – poezie pură
Marina Klimova și Serghei Ponomarenko în programul liber de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Albertville, 1992 – cred că e momentul de patinaj cel mai artistic și mai încărcat de emoție pe care l-am văzut vreodată (în partea a doua a programului au folosit “Toccata și Fuga” lui Bach)
Este vorba despre o înregistrare cu “Moartea lebedei”, din 1916, în interpretarea Annei Pavlova, cea pentru care Mihail Fokin a creat acest minunat solo. Muzica nu este, așa cum v-ați aștepta, “Lebăda” din “Carnavalul animalelor” al lui Saint-Saens, ci un vals compus de Alexander Bălănescu, violonist si compozitor de renume mondial, cunoscut nu numai pentru proiectele şi spectacolele în care are alături artişti români şi străini, deopotrivă, ci și pentru colaborările sale cu regizori de teatru. Dintr-o astfel de colaborare cu regizorul Felix Alexa s-a născut spectacolul “Însemnările unui nebun”, după nuvela lui Gogol, în care protagoniști sunt Marius Manole (cuvintele sunt de prisos, o să menționez doar atât: “Visul unei nopți de vară”, “Inimă de câine”, “Oscar și Tanti Roz”, “Livada de vișini”…) și Alexander Bălănescu. Dacă încă nu ați văzut piesa (se joacă la sala Arcub) – în care se întrepătrund teatrul și muzica – v-o recomand din tot sufletul. Vă spun, din proprie experiență, că este un spectacol pe care nu-l veți uita prea curând… Am deviat un pic de la tematica blogului, dar, la urma urmei, muzica, dansul, teatrul, toate ne fac viața mai frumoasă.
Alina Cojocaru și Johan Kobborg Foto: Andrej Uspenski
Alina Cojocaru
Alina Somova
Maya Plisețkaya
Gelsey Kirkland și Mihail Baryshnikov Foto: Dina Makarova
Angel Corella
Ulyana Lopatkina
Ulyana Lopatkina
Svetlana Zaharova și Serghei Filin
Svetlana Zaharova Foto: Gene Schiavone
Ulyana Lopatkina în variația Odettei din “Lacul lebedelor”
Galina Mezențeva în variația Odiliei din “Lacul lebedelor”
Svetlana Zaharova, “Giselle”
Foto: Gene Schiavone, sursa: narodni-divadlo.cz
Variație din baletul “Fiica Faraonului”, de Cesare Pugni, coregrafia Marius Petipa, în interpretarea Annei Tihomirova (Teatrul Bolșoi)
Lacul lebedelor
Versiunea semnată Rudolf Nureev
Cu Rudolf Nureev, Margot Fonteyn și Baletul Operei de Stat din Viena
Înregistrare din anul 1967
Romania International Ballet Competition, singurul concurs de dans clasic și contemporan de la malul Mării Negre, găzduit de orașul Mangalia, ajunge anul acesta la cea de-a șasea ediție. Între 8 și 14 iulie, balerini și balerine cu vârste cuprinse între 12 și 24 de ani, elevi și studenți ai liceelor de coregrafie din țară sau ai academiilor de balet din lume, sunt invitați de Asociația Culturală Daria’s să participe la o competiție internațională și să se bucure, în același timp, de o vacanță de 5 zile, în plin sezon estival, pe litoralul românesc.
Evenimentul Romania International Ballet Competition va aduce baletul în stradă, prin spectacolele în aer liber din fiecare seară, pe toată durata festivalului. Anul acesta, fostul Festival al Tânărului Dansator a trecut printr-un proces de rebranding, primind numele Romania International Ballet Competition și orientându-se către categoria balerinilor profesioniști. Cei mai buni tineri balerini au șansa de a câștiga burse de studiu la academii de balet din Europa (Monica Loughman Ballet – Dublin, Irlanda; Accademia Internazionale Coreutica – Florența, Italia; Scuola The Studio – Bari, Italia; Ballett Tanz Akademie Bonivento Dazzi – Regensburg, Germania), dar și premii generoase în bani (între 1.000 de euro pentru categoria 12-14 ani și 6.400 euro pentru categoria 19-24 de ani).
Înscrierile pentru Romania International Ballet Competition – Mangalia 2013 continuă până pe 31 mai. Detalii despre repertoriu, regulament și condiții de participare puteți găsi pe platforma asociației, www.ribc.ro. Festivalul se desfășoară în parteneriat cu Primăria Municipiului Mangalia, Casa de Cultură Mangalia și Autoritatea Națională pentru Turism.
Variația Aspiciei din actul al II-lea al baletului “Fiica faraonului” (1862), în coregrafia lui Marius Petipa (reluată de Pierre Lacotte), pe muzică de Cesare Pugni, cu Svetlana Zaharova, pe scena Teatrului Bolșoi.
Pe Sylvie Guillem, Etoile a Operei din Paris și a companiei Royal Ballet de la Londra, cred că am descoperit-o prin anii 1999-2000, când ea era în plină vogă. La vremea aceea, eu eram un copil îndrăgostit nebunește de balet, care mergea cam la toate spectacolele de balet de la Opera Națională din București. Nu aveam acces nici la internet, nici la casete video cu spectacole din afară, nume precum Plisețkaya, Ulanova, Maksimova, Makarova, Nureev sau Baryshnikov erau asociate, în mintea mea de copil, unor figuri aproape legendare… așa că emisiunea “Lumea dansului” de la TVR (vă mai amintiți de această emisiune?) pentru mine era o adevărată sărbătoare. Datorită acestei emisiuni am descoperit-o eu pe Sylvie Guillem, într-unul din multele documentare despre cariera ei. Nu mai văzusem niciodată asemenea perfecțiune, îmi amintesc și acum că m-a fascinat în celebra variație a lui Kitri din “Don Quijote”, cu săriturile și diagonala de piruete executate cu o precizie extraordinară…
Între timp, odată cu progresele tehnologiei, mi-am lărgit și eu orizontul cunoașterii, am avut ocazia să văd spectacole de pe marile scene ale lumii, cu stelele baletului mondial. Și, totuși, după atâția ani, continuu să mă minunez de fiecare dată când o văd dansând pe Sylvie Guillem. A schimbat radical “fața” baletului, a impus noi standarde în ceea ce privește fizicul balerinelor și a ridicat ștacheta la nivel tehnic foarte, foarte sus…
