Istoric
Pe 11 ianuarie 1713, regele Ludovic al XIV-lea promulga decretul prin care era înfiinţat oficial Conservatorul de dans, destinat balerinilor din Academia Regală de Muzică. Prin această structură erau astfel instituţionalizate cursurile pentru balerinii profesionişti, asemănătoare cu cele de care beneficiază, în zilele noastre, ansamblul de balet. La început, cursurile de dans nu se adresau copiilor, deşi au existat copii de artişti care au studiat la Conservator. Primul document care atestă necesitatea înfiinţării unei şcoli de dans destinate exclusiv copiilor apare de-abia în anul 1780 şi impune principiile funcţionării instituţiei: învăţământul gratuit – aşa cum fusese prevăzut, la origine, de Ludovic al XIV-lea, admiterea prin selecţie şi încadrarea profesională a elevilor.
În 1784, un al doilea decret, dat de Ludovic al XVI-lea, prelungeşte durata studiilor şi stipulează înfiinţarea unei clase speciale pentru copiii mai mici de 12 ani, considerându-se că este de preferat ca elevii să fie recrutaţi de la vârstă fragedă, când încă nu au urmat nici o lecţie de dans şi, prin urmare, profesorii nu au de corectat nici un defect. În perioada Revoluţiei Franceze şi a Imperiului, funcţionarea Şcolii de balet este îmbunătăţită prin mai multe regulamente, mai ales privind imparţialitatea profesorilor. În acest sens, pentru examenele de sfârşit de an şi pentru angajarea în ansamblul de balet al Operei este formată o comisie ai cărei membri sunt aleşi din compania de balet.
La început, cursurile sunt organizate în trei etape: o clasă elementară – până la 13 ani, clasa superioară (cu durată maximă de un an) – până la 16 ani, apoi, pentru unii dintre elevi, o clasă specială de perfecţionare (cu durată maximă de doi ani), pe care Marie Taglioni o va înfiinţa în perioada celei de-a III-a Republici. Vârsta impusă pentru absolvirea şcolii este de 18 ani, când elevii trebuie să-şi înceapă cariera. Profesorii au dreptul să exmatriculeze elevi, pentru a stimula zelul elevilor şi spiritul de emulaţie, acestea fiind două dintre valorile dragi lui Napoleon. În acelaşi scop sunt introduse şi clasamentele, în vigoare şi astăzi, dar şi limita de vârstă pentru prima divizie (la Première division) – 18 ani, şi comisiile de examen.
Model pentru întreaga Europă, Şcoala de balet a Operei din Paris intră într-un con de umbră spre sfârşitul epocii romantice. Prestigiul ei este însă asigurat de personalităţi cu o credinţă nezdruncinată în tradiţie, precum Marie Taglioni, Mme Dominique, Rosita Mauri, Carlotta Zambelli sau Albert Aveline. Generaţie după generaţie, în ciuda schimbărilor dese de la conducerea Operei şi a greutăţilor financiare, cu toţii au încercat să păstreze vie tradiţia şi stilul lăsate moştenire de Academia regală de dans înfiinţată de Ludovic al XIV-lea în 1661.
După ce a funcţionat mai întâi în strada Saint-Nicaise, apoi în incinta Palatului Garnier, Şcoala îşi desfăşoară acum activitatea la Nanterre, în apropierea parcului André Malraux. Noul sediu a devenit necesar atunci când durata obligatorie a studiilor a fost stabilită pentru vârsta de 16 ani, ceea ce a făcut ca aşa-numiţii petits rats să treacă de la statutul de învăţăcei la cel de elevi. În 1987, sub conducerea lui Claude Bessy (1972-2004), Şcoala s-a mutat în sediul conceput de arhitectul Christian de Portzamparc, unde elevii învaţă până la bacalaureat, urmând atât cursurile de balet, cât şi cursurile teoretice. Lui Claude Bessy, la conducerea instituţiei i-a urmat Elisabeth Platel (prim-balerină a Operei din Paris), care a pus accentul pe virtuozitate.
Şcoala de balet a Operei din Paris este cunoscută pentru că recrutează copii cu aptitudini fizice excepţionale, cărora încearcă să le insufle disciplina, ajutându-i, în acelaşi timp, să-şi păstreze individualitatea. De mai bine de 300 de ani, sistemul de predare de la Şcoala de balet a Operei din Paris privilegiază transmiterea directă a cunoştinţelor şi a experienţei de la profesori la elevi, asigurând astfel continuitatea tradiţiei baletului. În paralel cu studiile vocaţionale, instituţia trebuie să se plieze exigenţelor Ministerului Educaţiei naţionale, în acest sens colaborarea cu echipa pedagogică din filiera teoretică fiind întărită prin multiple proiecte comune între formarea artistică şi cea intelectuală a elevilor. La finalul studiilor, elevii primesc Diploma Naţională Superioară Profesională de Balerin şi mulţi dintre ei îşi iau bacalaureatul literar.
Sistemul de predare
Este organizat pe şase niveluri, de la divizia a 6-a până la prima divizie, fiind deschis fetelor şi băieţilor. Este vorba despre un sistem de predare pluridisciplinar care include, pe lângă diversele cursuri de dans (clasic, de caracter, contemporan, jazz, folcloric şi baroc), cursuri de muzică, mimă, comedie, dreptul spectacolului, istoria dansului, anatomie şi gimnastică. În acelaşi timp, elevii urmează cursurile specifice învăţământului general, de la şcoala primară până la bacalaureat – filiera literară.
În fiecare an, elevii Şcolii urcă pe scena Operei Garnier pentru cele trei mari evenimente tradiţionale: defilarea ansamblului de balet al Operei şi al Şcolii, demonstraţiile Şcolii de balet şi spectacolul Şcolii. La aceste evenimente se adaugă, în funcţie de anul de studiu, turnee în Franţa sau în străinătate.
Şcoala dispune de o cantină deschisă de luni până vineri şi de un internat deschis de duminică seara până vineri seara. Demi-pensiunea este obligatorie. Cursurile Şcolii de balet sunt gratuite, elevii plătind doar cazarea şi masa.
Examene şi concursuri
Activitatea în cursul anului este notată şi punctată, părinţii primind, trimestrial, un buletin cu aprecierile din partea profesorilor. Notele reprezintă jumătate din punctele necesare pentru trecerea în divizia superioară, cealaltă jumătate fiind reprezentată de notele de la examenul de sfârşit de an.
Elevii din prima divizie au prioritate la selecţia pentru angajarea în ansamblul de balet al Operei naţionale din Paris. În urma unui concurs intern, candidaţii declaraţi admişi şi care întrunesc condiţiile de formaţie generală sunt integraţi în ansamblul de balet al Operei, cu rangul de quadrilles stagiaires.
Admitere
Admiterea este organizată pe trei grupe de vârstă:
- copii între 8 şi 11 ani
- copii între 11 şi 13 ani
- copii mai mari de 13 ani
Pentru mai multe detalii privind condiţiile şi procedura de admitere, dar şi pentru informaţii despre tarife, vă invit să consultaţi pagina: http://www.operadeparis.fr/en/les-artistes/l-ecole-de-danse/admissions
*** Sursă text: http://www.operadeparis.fr/les-artistes/l-ecole-de-danse ***
