Câteva lecții desprinse din interviul acordat de Johan Kobborg, directorul artistic al baletului de la Opera Națională din București, pentru revista online de teatru Yorick.ro. Interviul în întregime poate fi citit aici.
Johan Kobborg în baletul “Oneghin” © Dee Conway & ROH
Despre relația artistului cu publicul
Încântarea publicului merită orice efort. (…) Pentru noi, balerinii, a simți că publicului îi place este extraordinar, este reușita primordială. Numai atunci simțim că a meritat cu adevărat.
***
Indiferent de arta pe care o practici, indiferent de ce tip de artă ai ales, dacă creezi numai de dragul tău, dacă ești singurul căruia-i place ce creezi, atunci ești departe…
”Omul sfințește locul”
Sigur că atmosfera dintr-o trupă, dintr-o instituție de spectacol, e importantă, dar și eu joc în rol în această atmosferă, nu? Și eu o pot schimba într-un fel sau altul. Atmosfera o facem noi – artiști, Departament Administrativ, Departament Comunicare, absolut toți. Baletul și opera înseamnă echipă. Noi ne creăm mediul în care vrem să lucrăm.
“La Fille mal gardée”
După părerea mea, e un balet superb, care aduce zâmbetul pe chipurile oamenilor și, în același timp, este și o provocare spectaculoasă, mai ales că noi avem și o coregrafie complicată. Este un balet și pentru copii, și pentru adulți, cu o poveste care atinge pe oricine, o poveste în care se întâmplă lucruri, apar schimbări, ceea ce nu întâlnim într-o mulțime de balete unde sunt timpi morți, momente lungi fără schimbări, care solicită o atenție specială și chiar o educație anume din partea publicului.
Baletul – încotro?
Pentru un balerin, este însă vital să abordeze stiluri diferite, să se îndrepte spre necunoscut, spre zone neîncercate. Ca să fii mai bun, trebuie să mergi până la limită, până la punctul acela în care nu știi ce se va întâmpla. Și acum e datoria mea să am grijă să nu cumva să ne aruncăm de pe stâncă sau să cădem! În sinea mea, continui să fiu balerin și propun lucruri despre care cred că sigur sunt de interes pentru un balerin și, pe de altă parte, privesc spre spectacole care să-i facă plăcere publicului.
***
Baletul există peste tot, cred eu, și lumea se deschide din ce în ce mai mult. Una dintre misiunile mele aici este să fac oamenii mai deschiși, să le atrag atenția că balerinii de aici merită admirație și prețuire, și nu numai din partea locuitorilor din București, ci de la mult mai multă lume, să aduc oameni care să vadă acești artiști, pentru că ei merită să fie văzuți. Am străbătut lumea în lung și-n lat și cred că recunosc un talent atunci când îl văd.
Talentul azi
Acum e altfel. Pe Youtube vedem cine știe ce copilaș de 8-9 ani, de cine știe unde, care face giumbușlucuri și mișcări ciudate, ieșite din comun, cu corpul lui. Și, brusc, asta se transformă în normă și reorientează atenția, în detrimentul artei. Arta nu înseamnă giumbușlucuri. Orice am face cu corpul nostru este doar un instrument menit să slujească povestea pe care o avem de spus.
”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” sau despre pericolul desacralizării actului artistic
Dacă ai și simț artistic autentic, și abilități tehnice, apare magia și pe scenă te transfigurezi. Mi se întâmplă adesea să văd spectacole minunate, dar care nu-mi spun nimic, nu mă mișcă prin nimic. E ca și cum ai cânta la un instrument o lucrare frumoasă, dar fără suflet.
***
Tehnica e importantă, asta le și spun balerinilor cu care lucrez, trebuie să ajungi la un nivel cât mai înalt, dar niciodată să nu uiți de suflet!
***
Există o groază de spectacole de dans pe muzică pop, care e cool și trendy și pe placul tinerilor. Numai că uneori nu înțelegi care e diferența dintre ce se întâmplă pe scenă și ce se difuzează pe MTV.
***
Unii creatori lucrează după modă, iar scopul lor nu e calitatea. La ONB, vrem să stăm departe de tentația asta, de a merge cum bate trendul, și de giumbușlucruri, chiar dacă producem spectacole de succes, pe placul unui public relativ larg.
***
De ce mai facem „Lacul lebedelor” sau „Giselle”? Pentru că există în ele o calitate inepuizabilă, pentru că au povești care le spuneau ceva oamenilor acum o sută de ani și le spun ceva și oamenilor de azi. Asta înseamnă calitate.
